Навигация

Поиск по сайту

 











Все Новости

12.04.2014:  Выступление Юрия Мунтяна На семинаре актива ПКРМ по обсуждению Соглашения об Ассоциации Республики Молдова и Европейского Союза 12 апреля 2014
Cuvîntarea Iurie Muntean
La atelierul public organizat de PCRM
pe marginea prevederilor Acordului de Asociere cu UE
12 aprilie 2014 .



Stimaţi tovarăşi,

Înainte de a purcede la subiectul propriu-zis al scurtului meu raport, permiteţi-mi să Vă citez cîteva pasaje de pe site-ul oficial al Direcţiei Generale pentru a Comerţ a Comisiei Europene. Subliniez, în cazul de faţă nu este vorba de un discurs sau un compendiu de declaraţii propagandistice sau un raport de cercetare prin care autorul folosind o metodologie sofisticată încearcă cu ardoare să dezvăluie dedesupturile profunde ale unui sau altui fenomen, ci un document oficial accesibil pentru oricare.
Astfel:
„...UE intenţionează să joace un rol crucial în asigurarea deschiderii pieţilor în toată lumea pentru depăşirea crizei în care se află Europa...”
Mai departe:
„Politica comercială a UE este îndreptată spre:
1. Crearea unui sistem global... de comerţ liber.
2. Deschiderea pieţilor partenerilor comerciali de importanţă.
Noi sîntem în proces de identificare a posibilităţilor creşterii economice şi locurilor de muncă pentru europeni prin intermediul extinderii oportunităţilor de comerţ în întreaga lume, această chestiune devenind şi mai importantă în contextul situaţiei economice curente.
Una din metode ale deschiderii pieţilor sînt negocierile întru asigurarea unui acces mai bun şi unor condiţii mai avantajoase pentru comerţ şi investiţii prin intermediul acordurilor de comerţ liber.
UE deja a încheiat acorduri de comerţ liber cu un şir de ţări şi continuă asemenea negocieri cu alte ţări.
3. Asigurarea respectării generale a regulilor
Politica comercială a UE este îndreptată spre deschiderea noilor pieţe pentru exportatorii, muncitorii şi investitorii din UE prin intermediul înlăturării barierelor comerciale de pe căile de acces spre şi în pieţile partenerilor noştri comerciali. Noi strîns conlucrăm cu statele din afara Europei în ceea ce priveşte:
- înlăturarea barierelor comerciale din calea exportatorilor;
- extinderii oportunităţilor pentru business-ul european, în partea ce ţine de accesul acestuia pe pieţile de achiziţii în afara Europei...
... Noi reprezentăm şi apărăm interesele europene în sistemul judiciar al Organizaţiei Mondiale a Comerţului...
Noi deasemenea purtăm răspundere pentru ca importul în UE să fie realizat la preţuri echitabile întru evitarea oricărui prejudiciu, care eventual ar putea fi cauzat companiilor europene sau angajaţilor acestora...”

Deci, toate aceste informaţii sînt prezente pe pagina webb oficială a Comisiei Europene (drept că în limba engleză pe care nu toţi moldovenii o cunosc, chiar şi cei mai proeuropeni), dar Dvs., după cum înţelegeţi, nu o să găsiţi acolo nimic ce ar putea reprezenta măcar o aluzie, că interesele Republicii Moldova sau ale oricărei alte ţări, investitorilor acesteia, cît nu ar fi ei de puţini, producătorilor, inclusiv agricultorilor, sau, mai mult ca atît, oamenilor muncii din Moldova ar reprezenta o valoare pentru Uniunea Europeană.
Exepţie ar putea fi o singură teză din documentul citat conform căreia, Uniunea Europeană „se simte obligată să ajute activ toată lumea în luptă cu sărăcia prin intermediul comerţului”. Nu vă aminteşte această teză de „lozincile” isterice ale aşa numiţilor politicieni ai noştri proeuropeni, gen Ana Guţu sau Vlad Filat în lupta lui cu sărăcia?

Anticipînd posibila reacţie ironică a unora din colegi, ţin să Vă reamintesc că noi, comuniştii, cînd ne refeream şi ne referim la modernizarea europeană nu vorbim despre construirea, mă iertaţi de tautologie, Europei în Europa, dar despre construirea Europei la noi acasă, în Moldova.

Ce însă noi auzim în ultimii aproape 5 ani de la guvernare şi societatea ei civilă? Că la „o azvîrlitură de băţ” se află cea mare piaţă de desfacere din lume, un paradis adevărat de circa 500 milioane de consumatori - just, dar nu numai pînă aici. Ei, totuşi, merg mai departe. Cică Europa tremură de nerbdare să-şi împărtăşească cu moldovenii valorile alias principiile, precum şi standardele, regulile, voia bună şi bogăţia, şi aşa mai departe. Наша песня хороша, начинай сначала! Şi nici un cuvînt în termeni cuantificaţi, de dorit sub aspect financiar, despre adevăratele beneficii şi costuri, despre avantaje şi dezavantaje, despre oportunităţi şi riscuri. Unicul, pe care la împins păcatul să spună ceva mai concret, şi nu este exclus că pentru prima dată în viaţă, a fost Valeriu Lazăr, ministru al economiei, care pe 24 iunie 2013 a semnat o scrisoare adresată Comisiei parlamentare pentru economie, buget şi finanţe prin care, Nota bene!, Lazăr atenţionează comisia: 1) despre necesitatea elaborării unui plan de sporire a competitivităţii economiei naţionale şi 2) despre impactul negativ al importului liberalizat din Uniunea Europeană asupra competitivtăţii mărfurilor autohtone. Şi asta după finalizarea negocierilor cu Uniunea Europeană a acordului de comerţ liber şi pregătirea spre parafare urgentă a acestuia în Vilnius. De unde-i graba asta, dacă deschiderea pieţei îl face pe producătorul autohton şi mai vulnerabil, mai cu seamă că în 2013 OECD şi aşa a plasat Moldova la nivelul 7 (i.e. ultimul) sub aspectul riscurilor, datorită nivelului inacceptabil pentru investitori şi creditori? Şi asta peste 5 ani după ce revista „the Banker”, revistă specializată „Financial Times”, a recunoscut Moldova drept a cincea ţară din lume sub aspectul solvabilităţii sistemului bancar! În această ordine de idei, este cazul să ne amintim că producătorii, şi, în special, agricultorii pe 29 august 2013 au cerut demiterea lui Lazăr pentru atitudinea criminală faţă de producerea autohtonă.
Şi încă cîteva remărci vizavi de scrisoarea nominalizată a Ministerului Economiei. Toate avantajele acordului de comerţ liber aprofundat şi atotcuprinzător (aşa este denumirea acestuia inventată de Uniunea Europeană, pentru că în terminologia Organizaţiei Mondiale a Comerţului nu se conţine un asemenea termen) se încadrează în limitele erorii aritmetice sau în limitele majorării pensiilor în ultimii 5 ani, efectuate de actuala guvernare. Exemplu: Lazăr prezice că urmare a încheierii acordului salariile în Republica Moldova vor creşte cu circa 4,8% (adică cu mai puţin de 5%), iar preţuirile de consum se vor reduce cu 1,3% (adică cu aproape 1%) pe termen lung, adică peste, atenţie!, 7 ani şi mai mult!!! Şi în condiţii în care în ultmii ani preţurile de consum în Moldova din cînd în cînd înregistrează salturi de 15-20% şi mai mult timp de o săptămînă sau chiar o zi!!! Mai departe, potrivit aceleiaşi scrisori, unicul beneficiu quantificat fiind creşterea venitului naţional cu tocmai 142 mln. euro la fel pe termen lung, adică peste, cel puţin, 7 ani sau cu circa 36 de euro pe cap de locuitor sau aproximativ 6 euro pe an, ceea ce în lei constituie în jur la 95 de lei pe an. În condiţii în care economiile pe cap de locuitor la achitarea gazelor naturale consumate, de care ar putea beneficia Moldova în cadrul Uniunii Vamale constituie, cel puţin, 1300-1500 de lei anual pe cap de locuitor (400 mln. dolari SUA total anual). Şi toate acestea reiese din scrisoarea oficială a Ministerului Economiei din 24 iunie 2013.

Acum, aşi vrea să mă refer încă la cîteva riscuri previzibile şi chiar absolut aşteptate.

Primul. Diferenţa fundamentală dintre regimul de comerţ liber bazat pe preferinţele comerciale autonome (ATP-uri), care au fost oferite Moldovei de către Uniunea Europeană pe 1 martie 2008 în mod unilateral şi cu titlu de excepţie drept urmare a succeselor atinse de Moldova sub conducerea Partidului Comuniştilor (haideţi, să nu ne ascundem după deget!) în sensul implementării Planului RM-UE, pe de o parte, şi, pe de altă parte, comerţul liber aprofundat şi atotcuprinzător bazat pe un acord bilateral, cu aplicarea tuturor procedurilor de echivalare a mărfurilor, recunoaştere, înregistrare a denumirilor geografice (exemplu: la moment acordul parafat protejează 1518 denumiri de vinuri din UE şi doar 2 din RM – Ciumai şi Romaneşti), verificare a mărfurilor. În aşa circumstanţe plasarea multor produse moldoveneşti pe piaţa UE poate dura ani (2-3 şi mai mulţi ani), îndeosebi în condiţii în care majoritatea în organele prevăzute de acord o vor deţine reprezentanţii UE.
Aici este de menţionat, că ATP-le nu aduceau atingere dezvoltării relaţiilor comercial-economice în cadrul CSI, pe cînd comerţul liber şi aprofundat dintre Republica Moldova şi UE conform acordului parafat este, în esenţă, incompatibil cu eforturile de consolidare a statutului Moldovei sub aspectul noului proiect integraţional pe teritoriul CSI.

Doi. Poziţia RM caracterizată printr-un grad înalt de expunere în cadrul implementării acordului de comerţ liber, datorită ponderii reduse a comerţului cu RM în comerţul total al UE cu ţările terţe (0,05%) şi numărului limitat de mărfuri comercializate dintre RM şi UE (circa 70-80% din total comerţ îl constiuie 3-4 grupuri de mărfuri), ceea ce impune anumite riscuri structurale (exemplu: avem dreptul să exportăm reactoare atomice şi rachete, dar vindem grîu, zahăr, vin, îngheţată, adică ceea ce producem). Iată unde Lazăr trebuie să se gîndească la schimbări structurale!

Trei. Pierderea începînd cu primul an de bugetul public naţional a cel puţin 90 mln. USD or aproximativ 1,2 mlrd. lei anual de pe urma anulării taxelor vamale la importul de mărfuri din Uniunea Europeană sau circa 5% din partea de venituri a bugetului de stat.

Patru. Cotele reduse prevăzute pentru mărfurile de export ale Moldovei, acestea variind de la 1-1,5% pînă 15-20%, în cele mai bune cazuri, din mărimea producerii autohtone (exemplu: usturoi 220 tone sau aproximativ 4 vagoane). Mai mult decît atît, în cazul valorificării cotei la nivel de 70% UE va cere explicaţii, iar la nivel de 100%, Comisia UE poate începe investigaţii şi, chiar suspenda importul respectivului produs pentru 6 luni. Şi asta în condiţii în care ţările Uniunii Vamale conform tuturor regulor Organizaţiei Mondiale a Comerţului inevitabil şi definitiv îşi vor proteja pieţile (prin, cel puţin, înăsprirea proceduirlor de verificare a originii mărfurilor) de importurile ieftine, masive şi necontrolate din Europa prin intermediul Moldovei, aşa cum s-a întîmplat în august-septembrie 2013 în cazul unor mărfuri importate în Federaţia Rusă din Ucraina şi în alte cazuri similare.
Potrivit estimărilor preliminare, exporturile spre Federaţia Rusă ar putea să se reducă cu peste 60% sau cu aproximativ 550-600 mln. dolari SUA în condiţii în care numărul exportatorilor în economia naţională depăşeşte 65%, iar cantitatea mărfurilor exportate în Federaţia Rusă la 0% taxă de import constituie în jur la 16% din PIB sau în valori absolute circa 920 mln. dolari SUA. Ultima va implica şi o reducere dramatică a defalcărilor în bugetul public consolidat. Şi aceasta în condiţii în care numărul de plătitori ai impozitelor sociale în ultimii 4 ani s-a redus cu peste 30% de la 1,2 mln. persoane în 2009 pînă la aproximativ 800 mii în 2013, iar coraportul dintre numărul angajaţilor şi pensionarilor se cifrează la 1,2 la 1 sau aproape un lucrător la un pensionar.
Perspectivele se fac şi mai sumbre avînd în vedere calitatea lanţurilor valorice ale producerilor orientate spre export în CSI, care sînt mult mai variate după numărul industriilor implicate şi cu o mai mare valoare adăugată, decît în cazul producerilor orientate spre export în UE. Acest fapt este reflectat în următorii parametri: peste 50% din exporturile spre UE sînt mărfuri produse în lohn, iar în cazul exporturilor spre CSI mai bine de 50% sînt produse de origine moldovenească.

Cinci. Modificarea politicii imigraţionale a ţărilor Uniunii Vamale, fapt despre care reprezentanţii oficiali ai acestora vorbesc deschis inclusiv în cadrul diferitor platforme ale organizaţiilor internaţionale (exemplu: ONU). La momentul actual în Federaţia Rusă se află circa 780 mii de cetăţeni din Moldova dintre care peste 240 mii sînt supuşi riscului expulsării datorită diferitor încălcări ale legislaţiei ţării-gazde. Avînd în vedere practica mondială în ceea ce priveşte investiile în creare de noi locuri de muncă, care variază de la 5000 USD în cazul producerilor de valoare adăugată redusă, gen producere de harpacică sau confecţionare de sape pînă la 45-50 mii USD în cazul producerilor „high-tech”, chiar dacă luăm jumătate din jumătate Moldova va trebui să investească, cel puţin, 2 mlrd. USD imediat în implicarea acestor cetăţeni în circuitul economic, ceea ce este aparent imposibil datorită capacităţilor joase ale bugetului consolidat şi valorii adăugate reduse pe care o generează economia naţională la moment. Contarea pe fondurile europene este şi mai fantastică. În această privinţă este elocvent exemplul României, care este membru deplin al UE cu o populaţie de peste 19 mln. de locuitori (cel puţin, oficial) care în anii 2008-2013 a beneficiat din fondurile europene de circa 670 mln. euro anual în mediu sau în total de aproximativ de 4 mlrd. euro după ce a virat în aceste fonduri în jur la 8 mlrd. euro în aceeaşi perioadă, fiind acum impusă să mai ramburseze circa 700 mln. euro sub pretextul valorificării acestora contrar destinaţiei.

Şase. Reducerea veniturilor populaţiei şi de facto a PIB-ului (indiferent de faptul că, spre deosebire de alte ţări, exemplu: Albania, Moldova nu atribuie exportul forţei de muncă la PIB) de pe urmă înăspririi politicii imigraţionale în Uniunea Vamală şi, respectiv, reducerii, potrivit diferitor estimări preliminare, a volumului remiterilor cetăţenilor Moldovei, încadraţi în cîmpul de muncă în Federaţia Rusă, cu de la 500 mln. pînă la chiar 1 mlrd. dolari SUA anual.

Şapte. Scindarea în continuare a societăţii şi intensificarea tensiunilor sociale, mai cu seamă că acestea se bazează pe nişte premize false, care presupun o „pretinsă” situaţie de alegere între cele 2 proiecte ingraţioniste UE vs. UEA. Pe cînd Acordul de asociere dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană nu prevede nici o perspectivă de integrare a Republicii Moldova în UE în orice viitor, aderarea la Uniunea Vamală a fost propusă Moldovei încă în septembrie 2013 de către Primul Ministru al Federaţiei Ruse Dmitrii Medvedev.


Concluzii:

1) Consecinţele încheierii Acordului de comerţ liber aprofundat şi atotcuprizător în felul în care a fost parafat în Vilnius pe 29.11.2013 pot fi cel puţin foarte grave pentru economia naţională.
2) Acest acord urmează a fi revizuit ţinîndu-se cont de interesele poporului Republicii Moldova şi avînd în vedere că reprezentanţii UE după ultimile evenimente din Ucraina deja nu mai insistă asupra incompatibilităţii celor două proiecte ingraţioniste pentru ţările participante în programul Parteneriatului Estic.
3) Un lucru important, care ne mai rămîne, este să sperăm din tot sufletul că semnarea Acordului de asociere în redacţia parafată nu este un lucru ireversibil, cu atît mai mult, lumea nu se sfîrşeşte după semnarea acordului în cauză – ultimul cuvînt întotdeauna conform Constituţiei îi revine poporului, care îşi exercită dreptul său suveran atît prin intermediul reprezentanţilor săi aleşi, cît şi în mod direct. Orice parcurs poate fi suspendat, amînat, încetinit, abrogat sau, după caz, urgentat, dar aceasta ţine de dreptul exclusiv al cetăţenilor Republicii Moldova.
4) Nu trebuie să ne facem iluzii. Participarea la orice proiect integraţionist fie cu UE, fie UV sau chiar UEA, presupune muncă, inclusiv, lucru tehnic asiduu şi mult efort, planificare, insistenţă şi consecvenţă, precum şi echilibrare a intereselor ţării şi întregii societăţi.
5) Modernizarea europeană trebuie să servească drept o pîrghie şi un stimulent suplimentar întru consolidarea competitivităţii noastre în spaţiul euroasiatic.

0 
| Еще
вернуться назад »
News Time Romania - Stiri Romania News Time Romania - Stiri Romania